Concert Sunny

Leaga-ti inima de cer - Sunny (coperta)

 

Unul dintre cei mai cunoscuţi interpreţi creştini, de muzică, din Romania,  va concerta la Oradea.  Sunny un om plin de pasiune pentru Dumnezeu, şi plin de dragoste pentru tot ceea ce face, îşi va lansa albumul solo „Leagăţi inima de cer”, în data de 27 noiembrie 2009, ora 18,  la Centrul Creştin Betania.

La începutul acestui an, am hotarat să simplific totul în viaţa mea, în ceea ce priveşte lucrurile care sunt importante pentru mine şi de care mă ataşez aşa uşor. Asta m-a motivat să împărtăşesc şi cu voi această trăire, prin cântecele pe care le-am scris. Isus spunea: “Unde este comoara voastră, acolo este şi inima voastră”. Cred că trebuie să ne alegem cu grijă lucrurile în care ne punem energia, pasiunea, viaţa şi de care ne legăm inima. “Leagă-ţi inima de cer! Sunny


Anunțuri
Published in: on Noiembrie 13, 2009 at 11:53 am  Lasă un comentariu  

Campanie educativă în licee

Campanie fictivă realizată de mine şi colegii mei din anul I de la Colegiul Biblic Est European, secţia Jurnalism, pentru cursul Bazele Publicităţii, prof. Radu Marius. Tema campaniei a fost „Violenţa verbală”, targetul-elevii de liceu iar mijloacele pentru propagandă alese au fost pliantele, un spot radio şi unul tv

.

2

1

Published in: on Iunie 8, 2009 at 9:23 pm  Lasă un comentariu  

O LECŢIE FOARTE BUNÃ

O femeie iese din casă şi vede 3 moşnegi cu barba albă stând în faţa casei. Nu-i cunoştea dar văzându-i supăraţi îi invită în casă să mănânce ceva.

“Soţul tău este acasă?” – întreabă ei.

“Nu , este ieşit”

“Atunci nu putem intra” – replică ei.

Seara când soţul se întoarce acasă ea îi povesteşte despre cei trei moşnegi….

“Du-te şi spune-le că am venit şi pofteşte-i înăuntru“

Femeia se duce şi îi invită.

“Nu putem intra toţi în casă” replică ei.

“Cum aşa?” întreabă ea.

Unul dintre moşnegi îi explică. Eu sunt BUNĂSTARE , el este SUCCES iar celălalt este IUBIRE. Acum du-te şi întreabă-l pe soţul tău care dintre noi să vină în casă.

Femeia intră în casa şi îi spune soţului, care se bucura. “Ce bine!!, în acest caz invită-l pe BUNĂSTARE să ne umple casa cu bunăstare!”

Soţia nu a fost de acord. “De ce să nu-l invităm pe SUCCES?”

Nora îi ascultă dintr-un colţ al casei. “N-ar fi mai bine să-l invităm pe IUBIRE? Casa noastră ar fi atunci plină de iubire!” – a sugerat nora.

“Hai să ne ghidăm după sfatul norei” îi zice soţul soţiei.

“Du-te afară şi invită-l pe IUBIRE să ne fie oaspete.”

Femeia iese afară şi întreabă: “Care dintre voi este IUBIRE? Pe el îl invităm să ne fie oaspete”

IUBIRE porneşte înspre casă. Odată cu el se pornesc în urma lui şi ceilalţi doi.Surprinsă femeia întreabă : “L-am invitat doar pe IUBIRE. Cum de veniţi şi voi cu el?”

Cei trei moşnegi replicară: “Dacă l-ai fi invitat pe BUNĂSTARE sau pe SUCCES, ceilalţi ar fi rămas pe loc, dar de vreme ce l-ai invitat pe IUBIRE , unde merge el mergem şi noi. Unde este IUBIRE este şi BUNĂSTARE şi SUCCES!!!!!!”

DORINŢA MEA PENTRU TINE….
Unde este durere, îţi doresc pace şi fericire. Unde sunt îndoieli personale, îti doresc reînnoirea încrederii în abilitatea ta de-a trece peste greutăţi.

Unde este oboseală sau blazare, îţi doresc înţelegere, răbdare şi puteri reînnoite. Unde este frică , îţi doresc iubire şi curaj.”

Published in: on Martie 5, 2009 at 11:42 pm  Lasă un comentariu  

INIMA perfectă

 

heart-in-hands

Într-o zi, un tânăr s-a oprit în centrul unui mare oraş şi a început să le spună trecătorilor că are cea mai frumoasă inimă din împrejurimi. Nu după multă vreme, în jurul lui s-a strâns o mare mulţime de oameni şi toţi îi admirau inima, care era într-adevăr perfectă. Nu vedeai pe inima lui nici un semn, nici o fisură. Da, toţi au căzut de acord, că era cea mai frumoasă inimă pe care au văzut-o vreodata.

Tânărul era foarte mândru de inima lui şi nu contenea să se laude singur cu ea. Când, deodată, de mulţime s-a apropiat un bătrânel. Cu glas liniştit, el a rostit ca pentru sine:
– Şi totuşi, perfecţiunea inimii lui nu se compară cu frumuseţea inimii mele. Oamenii din mulţimea strânsă în jurul tânărului au început să-şi întoarcă privirile spre inima bătrânelului. Până şi tânărul a fost curios să vadă inima ce îndrăznea să se compare cu inima lui.
Era o inimă puternică, ale cărei bătăi ritmate se auzeau până departe. Dar era plină de cicatrice, locuri unde bucăţi din ea fuseseră înlocuite cu altele care nu se potriveau chiar întru totul, liniile de unire dintre bucăţile străine şi inima bătrânului fiind sinuoase, chiar colţuroase pe alocuri. Ba, mai mult, din, loc în loc, lipseau bucăţi întregi din inima concurentă, răni larg deschise, încă sângerânde.

“Cum poate spune că are o inima mai frumoasă”, îşi şopteau uimiţi oamenii. Tânărul, după ce examinase atent inima bătrânelului, şi-a ridicat privirea şi i-a spus râzând:
– Cred că glumeşti, moşnege. Priveşte la inima mea – este perfectă! Pe când a ta este toată o rană, numai lacrimi şi durere.
– Da, a spus blând bătrânelul. Inima ta arată perfect, dar nu mi-aş schimba niciodată inima cu inima ta. Vezi tu, fiecare cicatrice de pe inima mea reprezintă o persoană căreia i-am dăruit dragostea mea – rup o bucată din inima mea şi i-o dau omului de lângă mine, care adesea îmi dă în schimb, o bucată din inima lui, ce se potriveşte în locul rămas gol în inima mea. Dar pentru că bucăţile nu sunt măsurate la milimetru, rămân margini colţuroase, pe care eu le preţuiesc nespus de mult, deoarece îmi amintesc de dragostea pe care am împărtăşit-o cu cel de lângă mine.

Uneori am dăruit bucăţi din inima mea unor oameni care nu mi-au dat nimic în schimb, nici măcar o bucăţică din inima lor. Acestea sunt rănile deschise din inima mea, găurile negre-a-i iubi pe cei din jurul tău implică întotdeauna un oarecare risc. Şi deşi aceste răni sângerează încă şi mă dor, ele îmi amintesc de dragostea pe care o am până şi pentru aceşti oameni; şi, cine ştie, s-ar putea ca într-o zi să se-ntoarcă la mine şi să-mi umple locurile goale cu bucăţi din inimile lor.
Înţelegi, acum, dragul meu, care este adevărata frumuseţe a inimii? – a încheiat cu glas domol şi zâmbet cald bătrânelul.
Tânărul a rămas tăcut deoparte, cu obrazul scăldat în lacrimi. S-a apropiat apoi timid de bătrânel, a rupt o bucată din inima lui perfectă şi i-a întins-o cu mâini tremurânde. Bătrânul i-a primit bucata pe care a pus-o în inima lui. A rupt, apoi, o bucată din inima brăzdată de cicatrice şi a [completat] inima tânărului. Se potrivea, dar nu perfect, pentru că marginile erau cam colţuroase.

Tânărul şi-a privit inima, care nu mai era perfectă, dar care acum era mai frumoasă ca niciodată, fiindcă în inima candva perfectă pulsa de-acum dragoste din inima bătrânelului. Cei doi s-au îmbrăţişat, şi-au zâmbit şi au pornit împreună la drum.
Cât de trist trebuie să fie să mergi pe calea vieţii cu o inimă întreagă în piept. O inimă perfectă, dar lipsită de frumuseţe…
Inima ta cum este???????? o poţi împărţi cu alţii?

Published in: on Ianuarie 25, 2009 at 10:53 pm  Lasă un comentariu  

Just me !

man-praying-on-one-knee1

Te-ai simţit vreo dată murdar? Te-ai simţit vreo dată când îţi venea să intri în pământ de ruşine pentru că ai dezamăgit? Şi cred că cel mai dureros e, nu că ai dezamagit pe cineva care a avut încredere în tine, ci l-ai dezamăgit pe Dumnezeu.  E clar,  nu e un sentiment prea plăcut. Când ştii că ţi s-a dat o şansă şi tu ai călcat-o în picioare. Şi poate nu ai făcut-o intenţionat, doar că nici nu ai incercat să fructifici acea şansă care ţi s-a dat. Nu vreau,  să stau şi să te întreb pe tine cititorule, ci vreau să zic că asta am păţit eu. Nu vreau să scriu lucuri frumoase despre mine, despre ceea ce am făcut bun. Eu să fac lucruri bune??? Nu cred. Doar Dumezeu poate face lucuri bune. Eu??? Eu am făcut doar lucruri rele. Eu dezamăgesc, eu păcătuiesc, eu gândesc rău, eu distrug prin ceea ce zic, eu … doar eu.

Published in: on Ianuarie 14, 2009 at 10:03 pm  Lasă un comentariu  

Domnul îmi este îndeajuns Azi

 

isus

Domnul îmi este îndeajuns Azi….
El mă trezeşte cu lumina zilei…
…mă mângâie cu o adiere de vânt…
…imi păzeşte piciorul să nu cad…
…mă ţine de mână să nu mă rătăcesc…
…mă ia în braţe ca să simt căldura inimii Lui…
…mă învaţă să iubesc…să trăiesc…să-mi ofer mie şi altora, a doua şansă…
…îmi hrăneşte sufletul cu pacea şi Cuvântul Lui…
…mă umple cu acea bucurie deplină pe care doar în El o găsesc…
…mă binecuvintează prin oamenii minunaţi şi speciali pe care mereu îi pune în viaţa mea…
…îmi modelează inima în fiecare zi, căci are nevoie de şlefuirea Lui, pentru a fi mai bună, mai blândă…
…îmi oferă biruinţa Lui în momentele grele…
…iar seara, El este Cel care-mi păzeste somnul şi în El mă odihnesc…
El este totul pentru mine….numai Tu mă împlineşti…!
Oooooo, DA….Domnul îmi este îndeajuns Azi, mâine…! 

Published in: on Ianuarie 11, 2009 at 9:46 pm  Lasă un comentariu  

A Conversation with Paul Washer

Published in: on Ianuarie 3, 2009 at 12:15 am  Comments (1)  
Tags:

Ţinuta femeii în adunare

8325Atunci când alpinistul Mallory a fost întrebat de ce trebuie cucerit Everestul, a răspuns: „Pentru că există!” Cred că acesta este un răspuns bun şi pentru cei care se întreabă de ce este nevoie să avem o carte cu un subiect atât de sensibil în zilele noastre – dragii mei, pur şi simplu pentru că acesta există! 

Stimaţi cititori, ştiu la fel de bine ca dumneavoastră că în România, acum, la începutul secolului al XXI-lea, să vorbeşti despre coafura, bijuteriile, hainele, învelitoarea, diakonia sau mântuirea femeii este la fel de riscant ca aventura escaladării unui munte foarte înalt. De aceea, recunosc că la început de drum mă simt ca un alpinist care, cu mâna streaşină la frunte, se uită în sus către vârful muntelui pe care urmează să-l urce. Celor care vă veţi încumeta să vă aventuraţi împreună cu mine, nu vă ascund că ascensiunea va fi grea. Pasurile puţin accesibile, pereţii abrupţi de stâncă şi hăurile prăpăstiilor sunt doar câteva din pericolele care ne vor pândi în orice moment. Ştiu că, privindu-l de jos, traseul pare aproape impracticabil, dar urcuşul pe care vi-l propun nu este pentru prudenţi sau fricoşi, ci pentru cei care, plini de curaj şi credinţă, sunt gata să înfrunte acest munte teologic care este ţinuta interioară şi exterioară a femeii credincioase.

Necesitatea acestui demers temerar vine din lipsa de reverenţă a unora, din absurditatea altora, din confuziile găzduite în mintea unora şi altora, din discordia generată de nevalorificarea Scripturii şi din stângăcia multor păstori de a îndrepta lucrurile. Am pornit în această cercetare motivat de faptul că este o trebuinţă reală a vremurilor noastre. Am încredinţarea că peste ani, principiile enunţate aici vor fi general acceptate, dar deocamdată, în colţul nostru de lume sunt puţin înţelese şi de aceea atât de mult disputate. Chiar în zilele în care am început să lucrez la redactarea manuscrisului am întâlnit alte câteva persoane care s-au alăturat celor care tratează cu furie subiectul ţinutei femeii.

E uşor să fii libertinist sau legalist şi e cu mult mai greu să fii gata să-ţi pui prejudecăţile în cumpăna Scripturii. Vreau să afirm de la început, cu tărie, că volumul de faţă nu este un demers nici în favoarea, nici în defavoarea baticului, bijuteriilor etc. Fără a avea pretenţii de infailibilitate, am scris aceste rânduri preocupat de un singur lucru: biblicitatea. Eroul viu al cărţii este Adevărul, pentru că doar Adevărul ne poate face liberi!

Nu-mi fac iluzia că îi voi convinge în toate lucrurile pe toţi cititorii mei, dar scriu dezinteresat în ceea ce priveşte persoana mea. Ceea ce mă interesează este să-I aduc cinste Bunului Dumnezeu şi binecuvântare celor care sunt gata să-şi depăşească preconcepţiile. Mă rog Domnului ca nimeni să nu citească această carte cu dorinţa de a-şi găsi argumente care să-i susţină ideologia rebelă sau conformistă, ci cu sinceritatea de a distinge vocea lui Dumnezeu. Ştim bine că teologie înseamnă şi confruntare de idei, iar dacă lucrarea de faţă va fi în măsură să îi determine pe unii măcar să înceapă a gândi, dacă nu să le schimbe opiniile, atunci mare parte din scopul acestei cărţi va fi atins şi slăvit să fie Domnul!

Drumul va fi anevoios, de aceea am organizat această călătorie în trei paliere de ascensiune: evaluare tematică, comentariu biblic şi concluzii. Parcurgând fiecare din cele trei secţiuni ale cărţii vei descoperi ce privilegiu este să urci privind nu la tine, nici la chibiţii de pe margine, ci la Dumnezeu. Când eşti la poalele muntelui este foarte greu să-i vezi înălţimea, dar cei care se vor încumenta să ia muntele acesta în piept vor beneficia de aerul tare de acolo de sus. Numai cutezătorii se vor bucura să vadă privelişti aparte, de care cei care stau în vale nu vor avea parte niciodată. Aşa că, legaţi în coardă, în mâini şi chiar în unghii dacă va fi nevoie, haideţi cu ajutorul Celui Preaînalt să urcăm! Important este să deschidem noi cărări către simplitate! Important este să fim mai sus decât suntem acum în ceea ce priveşte modestia, bunul gust şi evlavia! Important este să ajungem puţin mai aproape de cer!

Autorul

Pentru a comanda cartea click aici http://www.agape.ro/index.php?productID=383

Published in: on Decembrie 31, 2008 at 12:06 am  Comments (1)  
Tags:

Andre de Sousa cântă în biserică!

 

 

sousa

Andre de Sousa nu-şi petrece timpul liber prin cluburi, aşa cum fac cei mai mulți dintre fotbalişti, ci preferă să citească din Biblie şi să facă acte de caritate, atunci când nu este pe terenul de fotbal.
Religia şi fotbalul se împacă de minune în familia lui Sousa. Sportul l-a ajutat să scape de sărăcie şi să le ofere o viaţă fără griji soţiei şi fetiţei sale, dar nu uită să se îngrijească şi de suflet. 
Brazilianul vorbeşte deschis şi cu multă convingere despre Dumnezeu. „Îmi place să-mi petrec timpul liber alături de soţie.

Citim din Biblie sau vorbim despre Dumnezeu. Este important să citeşti în fiecare zi câte ceva din Biblie”, povesteşte fundaşul CFR-ului, care se vede predicând într-o biserică evanghelică, după ce îşi va încheia cariera de fotbalist. „Vreau să devin pastor. M-am gândit mult la asta şi cred că aceasta îmi este vocaţia. Am acasă un prieten pastor şi mi-a spus că mă poate ajuta să devin şi eu pastor în Brazilia sau în Paraguay. M-aş bucura pentru că îmi place să le vorbesc oamenilor despre Dumnezeu”, se confesează brazilianul.

Vrea să le predice colegilor de echipă
Sousa spune că reuşitele din carieră nu au venit întâmplător şi crede că rugăciunile sale şi ale soţiei au fost auzite. „Mă rog împreună cu soţia înaintea fiecărui meci şi îi cer lui Dumnezeu să aibă grijă să nu mă accidentez şi să nu accidentez pe nimeni. Se pare că ultima dată nu m-a auzit, pentru că m-am accidentat”, glumeşte brazilianul, care spune că are încă de pe acum calităţi de pastor. 
„Peste tot pe unde am jucat, în Brazilia sau în Bolivia, obişnuiam să-i invit pe colegii mei de echipă la mine acasă. Veneau cu familiile şi le vorbeam despre fapte din Biblie. Consider că este important ca toată lumea să cunoască faptele lui Isus. Vreau să fac astfel de şedinţe şi cu jucătorii de la CFR”, a afirmat brazilianul, care se declară un familist convins. „Nu merg niciodată în cluburi. Obişnuiesc să-mi petrec mult timp alături de Didi şi de Dubarbier. Vin şi ei cu soţiile şi mai mergem la un grătar când avem liber. Ne distrăm împreună”, a afirmat fotbalistul care are două titlul la activ, cu CFR şi cu Bolivar. 

Sousa cântă în corul bisericii penticostale
Când intră în biserica penticostală din Cluj, Sousa se schimbă radical. Este vizibil influenţat de importanţa aşezământului. „Nu pot urca la pupitrul pastorului. Este un loc special, unde doar pastorii pot sta”, spune brazilianul, care povesteşte că în Brazilia se implica mai mult în activităţile comunităţii evangheliste. „Când jucam în Brazilia, făceam parte din corul bisericii la care mergeam eu. În fiecare luni cântam cu un grup de băieţi. Acolo am învăţat să cânt la chitară. Acum îi cânt doar fetiţei mele”, vorbeşte Sousa despre talentul său ascuns.
 

„Kaka este idolul meu”
Fundaşul CFR-ului spune că îl respectă mult pe conaţionalul său de la AC Milan, care este, de asemenea, un fotbalist credincios. „Este idolul meu nu doar pentru ceea ce face pe teren, ci mai ales pentru personalitatea sa din afara gazonului. Toţi brazilienii îl respectă. Este un adevărat exemplu”, a afirmat Sousa, care spune că religia îi apropie pe brazilieni. „În Brazilia, oamenii sunt mai credincioşi decât în România”, este de părere Andre de Sousa. 

„Becali se laudă mult”
Sousa nu-l consideră un bun creştin pe finanţatorul Stelei, care vorbeşte mereu despre actele de caritate pe care le face. „Am observat că şi Gigi Becali este foarte credincios. Cred însă că nu este bine să te lauzi mereu cu faptele tale bune. În Biblie scrie că, atunci când dăruieşti ceva, nu trebuie să te uiţi în dreapta sau în stanga. Nu trebuie să te intereseze dacă te vede sau nu cineva. Trebuie să te vadă doar Dumnezeu”, a explicat fotbalistul.

 


„Nu trebuie să treacă nicio zi fără să citeşti din Biblie.”
 
– de Sousa Galliasi, fundaş CFR Cluj

 

„Mă rog împreună cu soţia mea înaintea partidelor şi îi cerem lui Dumnezeu să mă păzească doar de accidentări şi să nu accidentez nici eu pe nimeni.” – Andre de Sousa Galliasi, fundaş CFR Cluj

preluat de pe http://www.prosport.ro

Published in: on Decembrie 30, 2008 at 11:20 pm  Lasă un comentariu  
Tags:

Nea Ion vrea carnet

Il chema Ion Corduneanu, are 60 de ani si in ultimii 9 ani a dat de 35 de ori examen pentru carnetul de sofer.

mos-ion-corduneanu-thumb-250-0-18De patru luni si-a cumparat si o Dacie 1310; l-a costat 1.100 de lei si exerseaza cu ea pentru examen…cand mai merge pana la vecinu din deal, la biserica sau pana in targ.

Locuieste de cand se stie in satul Cosiţeni din Podu Iloaiei. Are patru clase, iar Scoala de soferi a facut-o de 10 ori si l-a costat vreo 5.000 de lei. Singurele carti pe care le are in casa sunt cele de legislatie rutiera si cu toate astea, a picat mereu la sala cu 18, 19 puncte.

O singura data a trecut de sala…si nu oricum! Cu punctaj maxim! „Minunea” s-a intamplat acum doua luni.

A ajuns la traseu, dar a picat pentru ca a nu a respectat semnul Cedeaza Trecerea.

Spune ca in oras nu e ca la el pe ulita, il cam incurca indicatoarele…sunt prea multe. Se plimba cu Dacia prin sat, iar babele suspina cu coatele pe garduri asteptand ca nea Ion Corduneanu sa ia carnetul sa le plimbe si pe ele o tura.

Pe 29 ianuarie se duce din nou la examen. De data asta trebuie sa dea pe calculator, dar nimic nu il poate opri sa isi indeplineasca visul….de a avea carnet!

Published in: on Decembrie 9, 2008 at 7:34 pm  Comments (1)