Lumina universală

 


„Dumnezeu este lumina, și în El nu este întuneric” (1 Ioan 1,5)

 

 

Un om slab, gânditor, stătea în fața focului; ferestrele biroului său dădeau spre grădina căsuței și spre strada agitată din fața ei. Era un exilat din Londra și își alesese ca loc de refugiu liniștitul sat Chalfont St. Giles. Susținuse neobosit cauza republicana a lui Oliver Cromwell, dar când s-a reîntors regele, a renunțat la preocupările politice și sociale turbulențe, care îi acaparaseră cea mai mare parte din viața. Ațintidu-și ochii fără vedere asupra lui Dumnezeu, își petrecea acum zilele compunând cele mai înălțătoare și mărețe poezii care s-au scris în limba engleză de la Shakespeare încoace. Numele său este John Milton.
         Tema luminii se revarsă în poezia lui Milton în raze luminoase de întelegere. Prin sublimele teme ale „Paradisului pierdut”, poetul a trecut de la limitele propriei sale orbiri fizice la tainele scopurilor lui Dumnezeu. El a căutat „lumina esențială”, chiar energia și puterea lui Dumnezeu. Apoi, a descris lumina materială de fiecare zi, care a luminat și a încălzit pământul. În cele din urmă, el a glorificat acea „lumină interioară”, prin care creștinul vede în sine.
         „Dar tu, lumina,
         N-ai mai trecut pe la acești ochi, care se plimba în gol,
         Vin anotimpurile, dar la mine nu se mai întoarce
         Ziua sau apropierea dulce a dimineții,
         Dar cu atât mai mult tu, Lumina celestă,
         Strălucești înăuntru, ca să pot vedea și povesti
         Despre lucruri nevăzute de ochiul muritor”.
         Primul element al creațiunii, lumina, este un simbol înțeles în tot Universul. El vorbește despre spirit. Fizicienii pot și chiar au scris volume întregi despre funcțiile luminii: viteza sa, proprietățile sale, care conferă viața, puterea sa. Și când totul a fost spus și s-a făcut, ea l-a luat pe un om ca Milton, orb, ca să ne ajute să-L înțelegem pe Dumnezeul luminii. Umanitatea tânjește instinctiv dupa El, așa cum o floare, în mod natural, se întoarce după soare.
         „Scoală-te, luminează!” strigă profetul, „Căci lumina ta vine și slava Domnului răsare peste tine” (Isaia 60,1). Acesta este imboldul pentru viitorul fiecăruia dintre noi. „Scoală-te ca să apuci cat mai mult din Lumină. Reflecteaz-o! Luminează pentru ca și alții să se împărtășească de acest dar”.
         
         
         Acesta este gândul zilei de astăzi. El face parte dintr-un material intitulat „Licăriri ale slavei lui Dumnezeu”. Vă adresăm invitația de a petrece zilele următoare privind prin ferestrele pe care Isus le-a deschis, ca să ne arate aspecte ale caracterului și lucrării Sale.
         Gândul zilei de mâine poartă titlul „Întunericul”
         

Reclame
Published in: on noiembrie 17, 2008 at 11:24 pm  Lasă un comentariu  

The URI to TrackBack this entry is: https://petricamuntean.wordpress.com/2008/11/17/115/trackback/

RSS feed for comments on this post.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: